DIZGRAȚIÁ vb. I. tr. (Uneori ironic) A înceta de a mai favoriza pe cineva, a-l arunca în dizgrație. [Pron. -ți-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind, var. dezgrația vb. I. / < it. disgraziare, fr. disgracier, după grație]. Vezi definitia »

SAGITÁRIA s.f. Plantă erbacee din apele dulci, calme, cu frunze aeriene în formă de vârf de săgeată; varietate de stânjenel. [< fr. sagittaire, cf. lat. sagitta – săgeată]. Vezi definitia »

DEMACHIÁ, demachiéz, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) șterge machiajul sau fardul. [Pr.: -chi-a] – Din fr. démaquiller. Vezi definitia »

AVE MARIA (lat. „slavă Mariei”), rugăciune catolică închinată Fecioarei Maria, al cărei conținut se bazează pe textul din „Evanghelia după Luca”. Vezi definitia »

HATTÉRIA s. f. reptilă primitivă cu corpul și capul acoperite cu solzi cornoși, care trăiește în Noua Zeelandă în viziuni și duce o viață nocturnă. (< fr. hattéria) Vezi definitia »