ibríc (ibríce), s. n. – Vas cilindric cu coadă lungă. – Mr., megl. ibric. Tc. ibrik (Roesler 593; Șeineanu, II, 222; Lokotsch 894), cf. ngr. ἰμπρίϰι, alb. brik, bg., sb. ibrik. – Der. ibrictar, s. m. (înv., slujbaș la curte care dădea domnitorului ibricul), din tc. ibriktar. Vezi definitia »

NEOPLÁZIC, -Ă, neoplazici, -ce, adj. (Med.) Care se referă la neoplazie sau la neoplasm, caracteristic, propriu pentru neoplazie. Țesut neoplazic. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néoplasique. Vezi definitia »

PSIHOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la psihologie; psihic. ♦ Moment psihologic = moment potrivit pentru exercitarea unei influențe, pentru a cere ceva etc. [Cf. fr. psychologique]. Vezi definitia »

HEMORÁGIC, -Ă, hemoragici, -ce, adj. Cu caracter de hemoragie; provocat de hemoragie. – Din fr. hémorragique. Vezi definitia »

SIC adv. Cuvânt (care se pune de obicei între paranteze într-un text citat) pentru a arăta că e întocmai după original, cu greșeala sau cu ciudățenia sa. [< lat. sic – așa, întocmai]. Vezi definitia »