DEZVINUÍRE, dezvinuiri, s. f. (Rar) Dezvinovățire. – V. dezvinui. Vezi definitia »

țăgníre, țăgníri, s.f. (reg.) strigăt, țipăt. Vezi definitia »

CORECTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) corecta și rezultatul ei; îndreptare, corijare, corecție. [< corecta]. Vezi definitia »

DENEGÁRE s.f. Acțiunea de a denega și rezultatul ei; denegație, tăgăduială. ◊ (Jur.) Denegare de dreptate = refuzul nejustificat al unei instanțe judecătorești de a soluționa o pricină cu care a fost sesizată. [< denega]. Vezi definitia »

MACHETÁRE s.f. Acțiunea de a macheta. [< macheta]. Vezi definitia »