DENUMÍRE, denumiri, s. f. Faptul de a denumi; numire. ♦ Nume dat unei ființe sau unui lucru; cuvânt cu care numim ceva. – V. denumi. Vezi definitia »

BRÚSTURE, brusturi, s. m. Numele mai multor plante erbacee cu frunze foarte mari și late, cu flori purpurii sau violete, dispuse în inflorescențe sferice și țepoase, folosite pentru proprietățile lor medicinale; lipan² (Lappa). [Var.: brústur s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

ÎNNODÁRE, înnodări, s. f. Acțiunea de a (se) înnoda. – V. înnoda. Vezi definitia »

APROVIZIONÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) aproviziona; procurare de resurse alimentare, industriale etc. 2. Instituție, serviciu care se ocupă cu aprovizionarea (1). [< aproviziona]. Vezi definitia »

AUTOAPĂRÁRE s. f. Apărare prin mijloace proprii. – Din auto¹- + apărare. Vezi definitia »