Definita cuvantului magnetit
MAGNETÍT s. n. Minereu de fier de culoare neagră sau cenușie-închis care se găsește în roci eruptive și care are proprietatea de a atrage fierul. [Var.: magnetítă s. f.] – Din fr. magnétite.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu magnetit
LĂRGÍT1 s. n. Faptul de a lărgi. – V. lărgi. Vezi definitia »
ANAUXÍT s. n. mineral cristalizat, de culoare albă, cu luciu sidefiu. (< fr. anauxite) Vezi definitia »
ARAGONÍT (‹ localit. Aragón) s. n. Carbonat natural de calciu izomorf cu calcitul, de care se deosebește cristalizînd rombic. Se formează în ultimele faze ale proceselor hidrotermale și din depunerile izvoarelor minerale termale, formînd tufuri calcaroase sau pisolite. Are culoare alb-gălbuie, violetă sau cenușie, luciu sticlos și aspect de agregat radiar sau compact. Este utilizat ca piatră de ornament, constituie mase principală a perlelor și formează stratul de sidef al cochiliilor moluștelor. Vezi definitia »
stuhuít, stuhuítă, adj. (reg.) 1. (despre pereți, panouri, încăperi etc.) făcut din stuf. 2. (despre case, grajduri etc.) acoperit cu stuf. Vezi definitia »
ZĂPĂÍT s. n. (Reg.) Faptul de a zăpăi; zăpăitură, lătrat, hămăit. – V. zăpăi. Vezi definitia »