MINERALÓG, mineralogi, s. m. specialist în mineralogie. – Din rus. mineralog, germ. Mineralog. Vezi definitia »

MISTAGÓG s.m. Preot inițiator în mistere la vechii greci. ♦ (P. ext.) Epitet dat unui om înzestrat cu puterea de a pătrunde aspectele ascunse ale realității. [Cf. fr. mystagogue]. Vezi definitia »

OLÓG, OLOÁGĂ, ologi, oloage, adj. (Adesea substantivat) 1. Căruia îi lipsește un picior sau amândouă; care nu poate umbla (bine); paralizat de picioare. ◊ Loc. vb. A lăsa (pe cineva) olog = a ologi. 2. Fig. (Despre plante) Care nu are cârcei cu care să se agațe pe arac. Fasole oloagă. – Cf. alb. ulok. Vezi definitia »

PROCTOLÓG, -Ă s.m. și f. Medic specialist în proctologie. [< fr. proctologue]. Vezi definitia »

FUTUROLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în domeniul futurologiei; viitorolog. [< futurologue]. Vezi definitia »