OCULTÁȚIE, ocultații, s. f. 1. Dispariție temporară a unui astru datorită interpunerii între el și observator a unui alt corp ceresc. 2. (Mar.) Acoperire temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. ♦ (În sintagma) Lumină de ocultație = lumină intermitentă (a farului, a geamandurii). – Din fr. occultation. Vezi definitia »

cionóie s.f. (reg.) vită nărăvașă. Vezi definitia »

salmíe (salmíi), s. f. – Mîncare de carne de vînat. Fr. salmis. Cuvînt rar, folosit de Sadoveanu. Vezi definitia »

mixobactérie (-ri-e) s. f., art. mixobactéria (-ri-a), g.-d. art. mixobactériei; pl. mixobactérii, art. mixobactériile (-ri-i-) Vezi definitia »

AXUNGÍE s. f. produs obținut prin topirea grăsimii de porc, emolient și bază de unguente. (< lat. axungia) Vezi definitia »