ELITRORAGÍE s.f. (Med.) Hemoragie vaginală. [Gen. -iei. / < fr. élytrorragie]. Vezi definitia »

HEMATOCITOLOGÍE s. f. parte a hematologiei care studiază celulele sangvine. (< fr. hématocytologie) Vezi definitia »

TELEONOMÍE s. f. 1. (Fii.) Teleologie. 2. (Biol.) Determinare obiectivă a mecanismelor de reglare celulară. [Pr.: -le-o-] – Din fr. téléonomie. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

HIPOCALCIURÍE s. f. diminuare a cantității de calciu conținut în urină. (< fr. hypocalciurie) Vezi definitia »