CALCOPIRÍTĂ s. f. sulfură naturală de cupru și fier. (< fr. chalcopyrote) Vezi definitia »

SÁLĂ, săli, s. f. 1. Încăpere spațioasă destinată spectacolelor, întâlnirilor sportive, întrunirilor, expozițiilor etc. ♦ Totalitatea persoanelor reunite într-o sală (1). 2. Coridor. 3. Vestibul, antreu, anticameră. – Din fr. salle. Vezi definitia »

VERGÉNȚĂ s. f. mărime a unui sistem optic centrat, inversul distanței focale. (< fr. vergence) Vezi definitia »

ponorătúră s.f. (reg.) surpătură de teren, adâncitură, râpă. Vezi definitia »

tíflă (-le), s. f. – 1. Gest batjocoritor constînd din apropierea degetului mare de vîrful nasului mișcînd în acest timp celelalte degete. – 2. (Înv.) Noroc, belșug, prosperitate. Ngr. τύφλα, cu primul sens (Roesler 577; Cihac, II, 706; Tiktin; Pascu, II, 56; Candrea; Gáldi 261). Sensul al doilea se explică prin semnificația ngr. „orbire, halucinație”. Vezi definitia »