Definita cuvantului mandră
MÁNDRĂ, mandre, s. f. Îngrăditură de nuiele, de stuf sau de șipci, așezată de-a curmezișul unei ape pentru a înlesni prinderea sau păstrarea peștilor. – Din ngr. mándra.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mandră
COFÓZĂ, cofoze, s. f. (Med.) Anacuzie. – Din fr. cophose. Vezi definitia »
PODÍȘCĂ, podiști, s. f. 1. Podeț. ♦ Punte suspendată (mobilă) la o cetate sau la un castel medieval. ♦ (Pop.) Bac. 2. Platformă de scânduri care servește ca loc de lucru sau de observație. ♦ (Rar) Estradă. ♦ (Rar) Palier. – Pod + suf. -ișcă. Vezi definitia »
spărgătúră, spărgătúri, s.f. (înv.) spărtură, cioblitură, crăpătură, fisură, plesnitură. Vezi definitia »
CONSONÁNTĂ, consonante, s. f. (Rar) Consoană. – Din lat. consonans, -ntis. Vezi definitia »
OLEÁTĂ, oleate, s. f. Desen executat pe hârtie de calc, pe care sunt trasate detaliile unui teren și cadrul secțiunii topografice la care se referă. [Pr.: -le-a-] – Cf. engl. oiled [paper]. Vezi definitia »