EPICUREÍSM s. n. v. epicurism. Vezi definitia »

HERMAFRODITÍSM s. n. Prezența organelor sexuale de ambele sexe la același individ; bisexualitate, androginie. – Din fr. hermaphroditisme. Vezi definitia »

ALOGÍSM s. n. 1. judecată care contrazice logica. 2. negare a gândirii logice ca mijloc științific de cunoaștere autentică, la sceptici, mistici și fideiști. (< germ. Alogismus) Vezi definitia »

BALCANÍSM s. n. 1. fenomen specific mentalității și moravurilor din regiunea balcanică. 2. cuvânt, obicei din această regiune. (< germ. Balkanismus) Vezi definitia »

PASEÍSM s.n. (Lit.) Orientare exagerată spre trecut; idealizare a trecutului. [Pron. -se-ism. / < fr. passéisme, cf. passé – trecut]. Vezi definitia »