Definita cuvantului mansuetudine
MANSUETÚDINE s. f. (Livr.) Blândețe, bunătate; îngăduință, răbdare; milă, omenie. – Din lat. mansuetudo, -inis, it. mansuetudine.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mansuetudine
POSTULAȚIÚNE s.f. v. postulație. Vezi definitia »
CHIETÚDINE s. f. liniște, tihnă, calm. (< fr. quiétude, lat. quietudo) Vezi definitia »
EXHAUSTIÚNE s. f. 1. epuizare completă. 2. enumerarea tuturor cazurilor posibile într-o problemă. (< fr. exhaustion, lat. exhaustio) Vezi definitia »
INFLAMAȚIÚNE s. f. v. inflamație. Vezi definitia »
CONSECUȚIÚNE s.f. v. consecuție. Vezi definitia »