Definita cuvantului manutanță
MANUTÁNȚĂ, manutanțe, 1. Subunitate în cadrul armatei care se ocupă cu depozitarea cerealelor panificabile și care este dotată cu instalațiile și utilajul necesar fabricării pâinii pentru militari. 2. Operație de deplasare (uneori de cântărire, măsurare, ambalare) a materialelor, produselor, deșeurilor etc. în interiorul unei fabrici, al unui depozit etc. [Var.: manutențiúne s. f.] – Din fr. manutention.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu manutanță
SIMÉZĂ s. f. 1. mulură la partea de sus a unei cornișe. 2. panou pentru susținerea tablourilor într-o galerie, într-o expoziție. (< fr. cimaise) Vezi definitia »
MICROFÍZICĂ s.f. Capitol al fizicii care se ocupă de particulele elementare; fizică atomică. [Gen. -cii. / < fr. microphysique]. Vezi definitia »
galeásă s. f. navă venețiană din evul mediu, cu vele și rame, de tipul galerei. (din fr. galéasse, it. galeazza) Vezi definitia »
ARHITECTÚRĂ s.f. 1. Știința și arta de a proiecta și de a construi clădiri potrivit anumitor proporții și reguli, determinate de caracterul și de destinația construcțiilor. 2. Stilul, caracterul distinctiv al unei construcții sau al unei epoci. 3. (Fig.) Structură armonioasă (mai ales a unei opere literare). ♦ Alcătuire internă; construcție; constituție. [Gen. -rii. / < lat. architectura, fr. architecture]. Vezi definitia »
CARABÚȘCĂ, carabuști, s. f. (Reg.) Cutioară confecționată din coajă de copac, în care se păstrează tutunul. – Din rus. korobocika. Vezi definitia »