DISPÉRSIE s.f. Împrăștiere, răspândire. ◊ Dispersie a luminii = descompunere sub forma unui spectru, a unei radiații de lumină compuse, care trece printr-o prismă de sticlă. ♦ Împrăștiere a unei substanțe în particule foarte fine într-un mediu gazos, lichid sau solid. ♦ Expresie folosită în statistica matematică, prin care se măsoară concentrarea unei mulțimi de valori în jurul unei valori medii. ♦ Fenomen balistic prin care traiectoriile succesive ale proiectilelor trase cu aceeași armă și cu aceleași elemente de tragere nu se confundă. [Gen. -iei, var. dispersiune s.f. / cf. fr. dispersion, it. dispersione, lat. dispersio]. Vezi definitia »

OCOPATÍE s. f. rău de transporturile terestre. (< fr. ochopathie, cf. gr. ochos, vehicul) Vezi definitia »

PROTRÁCȚIE s. f. mișcare, tracțiune spre înainte. (< fr. protraction) Vezi definitia »

GEMELOLOGÍE s. f. ramură a geneticii care studiază nașterile multiple, studiul gemenilor din punct de vedere comportamental și anatomopatologic. (< fr. gémellologie) Vezi definitia »

BELONOFOBÍE s. f. teamă patologică de înțepăturile cu acul. (după fr. bélonéphobie) Vezi definitia »