ASTERÍSC s.n. Semn tipografic în formă de stea (*), care, pus într-un text, indică prezența unei note la subsol sau, înaintea unor elemente lexicale, faptul că sunt neatestate și reconstituite. [Pl. -curi. / < fr. astérisque, cf. lat. asteriscus, gr. asteriskos – steluță]. Vezi definitia »

VASILÍSC s. m. Animal din basme, asemănător cu un șarpe, despre care se credea că ucide cu privirea. – Din ngr. vasiliskos. Vezi definitia »

ARHIERÉSC, -EÁSCĂ, arhierești, adj. Care ține de arhierei, privitor la arhierei. [Pr.: -hi-e-] – Din arhiereu + suf. -esc. Vezi definitia »

ZEIÉSC, -IÁSCĂ, zeiești, adj. (Rar) De zeu. [Pr.: ze-iesc] – Zeu + suf. -esc. Vezi definitia »

PAPISTĂȘÉSC, -EÁSCĂ, papistășești, adj. (Înv. și reg.; adesea depr.) Catolic. [Var.: (reg.) păpistășésc, -eáscă adj.] – Papistaș + suf. -esc. Vezi definitia »