Definita cuvantului mascara
MASCARÁ, mascarale, s. f. (Înv.) Bufon, paiață, măscărici; p. ext. om neserios, pușlama. 2. (Pop.) Batjocură, ocară. ◊ Expr. A face (pe cineva) de mascara = a) a face (pe cineva) de râs, de rușine; b) a certa cu asprime, a mustra cu severitate, a face de două parale (pe cineva). – Din tc. maskara.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mascara
singurá, singuréz, vb. I refl. (înv.) a se însingura. Vezi definitia »
DENIGRÁ, denigrez, vb. I. Tranz. A ponegri, a defăima, a calomnia, a discredita. – Din fr. dénigrer, lat. denigrare. Vezi definitia »
matará (matarále), s. f. – Carafă, ploscă. Tc. matara (Șeineanu, II, 252; Tiktin). Sec. XIX, înv. – Der. mataragiu, s. m. (sacagiu în armata turcă; funcționar la curtea principelui), din tc. mataraci, înv.; mătrăcar, s. m. (negustor de oale), în loc de *mataracar. Vezi definitia »
ÎNFILTRÁ vb. I. v. infiltra. Vezi definitia »
dors-andrey-viagra1.txt;3;10 Vezi definitia »