Definita cuvantului anorganic
ANORGÁNIC, -Ă, anorganici, -ce, adj. (Despre corpuri) în compoziția cărora intră numai substanțe din regnul mineral. ◊ Chimie anorganică = chimie a corpurilor minerale; chimie neorganică. – Din fr. anorganique
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu anorganic
ENERGÉTIC, -Ă adj. Referitor la energie, care dă energie. [Cf. fr. énergétique, it. energetico]. Vezi definitia »
MÉDIC2, -Ă, medici, -ce, adj. Care aparține mezilor (și perșilor), privitor la mezi (și la perși). – Din med. Vezi definitia »
ROMÁNIC, -Ă adj. Descendent din romani. ◊ Artă romanică = artă dezvoltată, mai ales în arhitectură, în țările europene supuse influenței catolice, în sec. X-XIII, care preia unele trăsături ale artei bizantine și în special elemente din arta carolingiană (edificii caracterizate prin severitate, masivitate și robustețe, savante jocuri de volume prismatice și cilindrice ale navelor, absidelor și turnurilor etc.); limbă romanică = limbă care își are originea în limba latină; neolatin. ♦ Care se ocupă cu limbile neolatine. [Cf. lat. romanice (loqui) – a vorbi într-o limbă neolatină, germ. romanisch]. Vezi definitia »
SIGILOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la sigilografie. [< fr. sigillographique]. Vezi definitia »
ANEMOMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la anemometrie. [< fr. anémométrique]. Vezi definitia »