Definita cuvantului vrednic
VRÉDNIC, -Ă, vrednici, -ce, adj. 1. Harnic, iute, cu rost la treabă. ♦ Capabil, destoinic. 2. Demn de..., care merită să..., căruia i se cuvine pe drept ceva. ◊ Expr. (Reg.) A fi vrednic = a valora, a prețui. ♦ (Urmat de un conjunctiv sau un infinitiv) Care este în stare, care posedă însușirile necesare pentru a săvârși ceva. – Din sl. vrĕdĩnŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vrednic
OROGÉNIC, -Ă, orogenici, -ce, adj. Care se referă la orogeneză, care este provocat, aparține sau rezultă prin procesul de orogeneză, privitor la orogeneză; orogenetic. – Din fr. orogénique. Vezi definitia »
SIMPATOLÓGIC, -Ă, simpatologici, -ce, adj. (Med.) Referitor la simpatologie, de simpatologie. – Din fr. sympathologique. Vezi definitia »
OCITÓCIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care stimulează musculatura netedă uterină. (< fr. ocytocique) Vezi definitia »
METODOLÓGIC, -Ă adj. referitor la metodologie; metodic (2). ◊ (adv.) din punctul de vedere al metodologiei. (< fr. méthodologique) Vezi definitia »
SOMNAMBÚLIC, -Ă, somnambulici, -ce, adj. Care aparține somnambulului sau somnambulismului, privitor la somnambul sau la somnambulism. – Din fr. somnambulique. Vezi definitia »