CRISTÁL¹ s. n. 1. corp mineral (dintr-o rocă) sub formă de poliedru, mărginit de fețe netede. 2. ~ de stâncă = formă naturală cristalizată, pură a silicei. 3. (p. anal.) sticlă de fabricație specială, de calitate superioară, transparentă și incoloră. ◊ vas, obiect fabricat dintr-o astfel de sticlă. (< fr. cristal, gr. krystallos) Vezi definitia »

PSIHOSOCIÁL, -Ă adj. referitor la psihologia socială. (< fr. psychosocial) Vezi definitia »

TERMOMINERÁL, -Ă, termominerali, -e, adj. (Despre izvoare, apă) Termal și cu săruri minerale. – Termo- + mineral. Vezi definitia »

MOTIVAȚIONÁL, -Ă, motivaționali, -e, adj. Care servește de motivație; cu motivație. [Pr.: -ți-o-] – Din engl. motivational. Vezi definitia »

VISCERÁL, -Ă, viscerali, -e, adj. Care aparține viscerelor, privitor la viscere. – Din fr. viscéral. Vezi definitia »