procuratoríe s.f. (înv.) funcția, profesiunea de procurator. Vezi definitia »

DEFECÁȚIE s. f. defecare (2). (< fr. défécation, lat. defaecatio) Vezi definitia »

TIHĂRÁIE, tihărăi, s. f. (Pop.) Povârniș pe coasta unui munte; râpă abruptă; loc râpos, sălbatic, acoperit cu vegetație deasă; tihărie. – Et. nec. Vezi definitia »

RICKÉTTSIE s.f. Parazit unicelular microscopic, care produce la oameni și la animale o serie de boli infecțioase. [Gen. -iei. / < fr. rickettsie, cf. Ricketts – patologist american]. Vezi definitia »

-TREPSÍE elem. „nutriție, hrănire”. (< fr. -thrépsie, cf. gr. threpsis) Vezi definitia »