VÓGĂ s. f. interes deosebit și momentan stârnit de un personaj, de un lucru, obiect etc.; modă. ◊ faimă trecătoare. (< fr. vogue) Vezi definitia »

BANCHÉTĂ s.f. 1. Bancă mică fără spetează; (spec.) canapea în compartimentele vagoanelor de cale ferată. 2. Fâșie orizontală de-a lungul șanțurilor unei șosele. 3. Banchetă litorală = treaptă îngustă de abraziune formată la piciorul unei faleze. [< fr. banquette]. Vezi definitia »

VERÍNĂ s. f. 1. (mar.) parâmă terminată cu un cârlig, care servește la prinderea lanțurilor de ancoră. 2. aparat pentru ridicarea sau coborârea progresivă a unor greutăți mari; cric. 3. dispozitiv hidraulic la avioane, care acționează suprafețele de comandă (ampenajul etc.). (< fr. vérine, /2/ vérin) Vezi definitia »

-MORFÓZĂ² elem. morf(o)-. Vezi definitia »

MÁRJĂ s. f. 1. margine; bord. ◊ spațiu alb la marginea unei pagini. ◊ spațiu sau timp liber, de care se poate dispune; rezervă. 2. diferență dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare al unei mărfi, evaluată în procente; valoarea maximă sau minimă pe care o atinge un preț înainte de încheierea unei tranzacții comerciale. (< fr. marge) Vezi definitia »