OLIGOZAHARÍDĂ s.f. (Chim.) Hidrat de carbon cu molecula compusă din două până la șase molecule de monozaharide. [< engl. oligosaharide]. Vezi definitia »

CONTURÁNȚĂ s. f. (Tel.) Mărime ce caracterizează calitatea reproducerii contururilor într-o imagine de televiziune. – De la contura. Vezi definitia »

stámbă (-be), s. f. – 1. Țesătură ușoară de bumbac. – 2. (Înv.) Teasc de tipografie. – 3. Teapă, natură, caracter. It. stampa, prin intermediul ngr. στάμπα (Cihac, II, 701; Tiktin; Gáldi 257), cf. alb. stambë. Primul sens se explică fiind vorba de țăsătură cu desene imprimate. Pentru a da în stambă „a imprima, a publica”, cf. Bogrea, Dacor., III, 737. – Der. stămburi, s. f. pl. (varietate de țesături de stambă); stămbărie, s. f. (magazin de stămburi). Este dubletul lui stampă, s. f. (imagine gravată), direct din it., der. stampilă (var. ștampilă), (pecete, parafă), din fr. estampille, var. din germ. Stempel; stampila (var. ștampila), vb. (a pune ștampila), din fr. estampiller; stampat, adj. (imprimat). Stemplu, s. n. (matriță pentru turnarea literelor de tipografie) este altă var. a germ. Stempel. Vezi definitia »

cicărícă s.f. (reg.) soi de plantă erbacee cu flori albe și proprietăți medicinale; avrămeasă. Vezi definitia »

gîmfă (-fe), s. f. – Gușă. Lat. *gamphae, din gr. γαμφαί, var. de la γαμφηλαί „falcă de animal”, din aceeași familie cu ϰαμπτῶ. Ar fi putut de asemenea intra în rom. prin intermediul unui sl. *gąfŭ, care nu este atestat, dar care trebuie să explice sb. kuf „pelican”. Der. gîmfa, vb. (a umfla), pe care REW 2135 și DAR îl derivă puțin probabil din lat. conflare, cf. Pușcariu 855; gîmfătură, s. f. (umflătură); îmgîmfa, vb. (a umfla; refl., a se face puhav; refl., a se îngîmfa, a se umfla în pene). Vezi definitia »