HELCOMÉTRU s.n. Aparat de gimnastică folosit pentru dezvoltarea forței, care funcționează pe principiul învingerii rezistenței unei greutăți reglabile, ridicată și coborâtă prin intermediul unor scripeți. [< fr. helcomètre]. Vezi definitia »

PIRÉTRU s. m. 1. planta erbacee din familia compozeelor, asemănătoare cu crizantema. 2. pulbere insecticidă fină, din florile uscate de piretru (1). (< fr. pyrèthre) Vezi definitia »

TELEAMPERMÉTRU s. n. ampermetru pentru măsurarea la distanță a curentului dintr-un circuit electric. (< fr. téléampèrmètre) Vezi definitia »

ALBUMINOMÉTRU s. n. aparat folosit în albuminometrie. (după fr. albuminomètre) Vezi definitia »

SEISMOMÉTRU s.n. Aparat asemănător cu seismograful, folosit pentru observații directe, fără să înregistreze. [< fr. séismomètre]. Vezi definitia »