CORIGÉNȚĂ, corigențe, s. f. Situația unui corigent; examen dat de un corigent. [Var.: corijénță s. f.] – Din corigent (după absent-absență). Vezi definitia »

BĂLĂBĂNEÁLĂ, bălăbăneli, s. f. Mers nesigur, mișcare înceată, legănată sau împleticită. – Bălăbăni + suf. -eală. Vezi definitia »

RULÉTĂ, rulete, s. f. 1. Instrument folosit pentru măsurarea lungimilor și distanțelor, format dintr-o panglică lungă de pânză sau de oțel împărțită în centimetri și care se strânge, prin rulare, într-o casetă cilindrică prin acționarea unei manivele. 2. Instalație folosită la unele jocuri de noroc, formată dintr-un disc împărțit în compartimente numerotate și dintr-o bilă care se învârtește o dată cu discul, indicând, la oprire, numărul câștigător; p. ext. denumire dată jocului care se practică la această instalație. 3. Instrument format dintr-o rotiță de metal cu margine dințată, care se folosește la desenarea tiparelor de stofă, la tăierea aluatului etc. – Din fr. roulette. Vezi definitia »

pojíță, pojíțe, s.f. (reg.) 1. piele de oaie sau de miel, fără lână, de culoare albă, folosită în cojocărie; meșină. 2. piele de oaie (cu lână pe ea) folosită la confecționarea cojoacelor și a altor obiecte de îmbrăcăminte. 3. șipcă de lemn fixată pe grinzile unui pridvor, pe partea din afară. Vezi definitia »

soloáncă², soloánce, s.f. (reg.) vagon descoperit pentru lucrători. Vezi definitia »