șăclíță, șăclíțe, s.f. (reg.) penar. Vezi definitia »

METASTÁZĂ s.f. 1. Deplasare a unei boli dintr-o parte a organismului în altă parte; localizare secundară, departe de focarul primitiv al unei boli. 2. Figură retorică prin care vorbitorul, obligat să recunoască un fapt reprobabil, îl pune pe seama altcuiva. [< fr. métastase, cf. gr. metastasis – deplasare]. Vezi definitia »

SÉTĂ s.f. (Biol.) Păr vegetal țepos. [< it., lat. seta]. Vezi definitia »

CAROTIÉRĂ s.f. Aparat pentru tăierea și scoaterea la suprafață a carotelor (II) [în DN] din fundul găurilor de sondă. [Pron. -ti-e-. / < fr. carottière]. Vezi definitia »

TRISTEARÍNĂ s.f. (Chim.) Ester al glicerinei cu acidul stearic, care se găsește în grăsimile solide. [Pron. -ste-a-. / < fr. tristéarine]. Vezi definitia »