BECAȚÍNĂ s.f. Pasăre migratoare înrudită cu becața, dar mult mai mică. [< fr. becassine]. Vezi definitia »

pieritúră, pieritúri, s.f. (reg.) 1. om sau animal slab, lipsit de energie și de vigoare; căzătură, mortăciune. 2. semănătură cu plante rare, pipernicite. 3. cânepă măruntă, crescută pe marginea cânepistii. 4. iarbă rară și mică. 5. loc dintr-o porumbiște în care n-a răsărit porumbul semănat. 6. teren sărac, neroditor. 7. pericol, primejdie de moarte. 8. necaz, supărare; greutate, dificultate mare. Vezi definitia »

ABSÉNȚĂ, absențe, s. f. 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle. ♦ Faptul de a nota absența (1) cuiva; (concr.) semn cu care se notează absența (1) cuiva. 2. Fig. Neatenție, distracție; indiferență. – Fr. absence (lat. lit. absentia). Vezi definitia »

GALACTOPOIÉZĂ s. f. galactogeneză. (< fr. galactopoïèse) Vezi definitia »

Nea Caisă s. (iron.) nume generic dat unei persoane de sex bărbătesc, de al cărui nume real nu-și amintește vorbitorul. Vezi definitia »