CABÍNĂ s. f. încăpere mică amenajată într-o clădire, pe un vehicul, la bordul unei (aero)nave etc. ♦ ~ telefonică = cabină amenajată și echipată cu un post telefonic; ~ spațială = compartiment etanșeizat al unei nave spațiale în care stau astronauții în timpul zborului. (< fr. cabine) Vezi definitia »

TARTÁNĂ, tartane, s. f. Mică navă de transport și de pescuit, cu o singură pânză, triunghiulară, folosită mai ales în Marea Mediterană. – Din fr. tartane, it. tartana. Vezi definitia »

curmálă (-le), s. f. – Fruct al arborelui Phoenix dactylifera. – Mr. curmă. Tc. kurma, prin intermediul ngr. ϰουρμάς (Roesler 597; Șeineanu, II, 149; Lokotsch 885; Ronzevalle 86); cf. alb., bg. kurmá, sb. urma. Sing. normal, curma, a fost înlocuit de un sing. analogic, format pe baza pl. curmale. – Der. curmal, s. m. (arborele care face curmale). Vezi definitia »

-CHINÉZĂ elem. chin-. Vezi definitia »

SURPLÓMBĂ, surplombe, s. f. Parte a unei stânci suspendată deasupra unui gol; zid sau parte a unei construcții ieșită în afară, în raport cu baza. – Din fr. surplomb. Vezi definitia »