Definita cuvantului cabină
CABÍNĂ s. f. încăpere mică amenajată într-o clădire, pe un vehicul, la bordul unei (aero)nave etc. ♦ ~ telefonică = cabină amenajată și echipată cu un post telefonic; ~ spațială = compartiment etanșeizat al unei nave spațiale în care stau astronauții în timpul zborului. (< fr. cabine)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu cabină
JÁMNĂ, jamne, s. f. (Iht., reg.) Mreană. Vezi definitia »
sulfileálă, sulfiléli, s.f. (reg.) cusătură la marginea țesăturilor, pentru a împiedica destrămarea; surfilare. Vezi definitia »
COHÓRTĂ s. f. 1. unitate tactică din infanteria romană, a zecea parte dintr-o legiune. 2. unitate de organizări sportive de tineri. 3. (fig.) mulțime, ceată. ◊ (biol.) grupare de indivizi în cadrul unei populații, o manifestare fiziologică sau comportamentală simultană. 4. totalitatea de indivizi care a trăit același eveniment demografic în cursul aceleiași perioade de timp. (< fr. cohorte, lat. cohors) Vezi definitia »
EXCÍZĂ s. f. impozit indirect perceput în Anglia și SUA (< engl., fr. excise) Vezi definitia »
VERONÍCĂ2 s. f. (bis.) imagine a lui Cristos imprimată pe o batistă. ◊ năframă albă pe care este imprimat chipul lui Cristos. (< it. veronica) Vezi definitia »