ÎMPLETICÍ, împleticesc, vb. IV. Refl. 1. (Despre picioare) A se lovi, a se împiedica unul de altul în mers; (despre oameni) a merge clătinându-se, împiedicându-se. ♦ P. anal. (Despre limbă) A se încurca în timpul vorbitului; (despre oameni) a articula greu cuvintele. 2. A se amesteca, a se încurca, a se încâlci. ♦ Tranz. și refl. A (se) încolăci. [Var.: (reg.) împletecí vb. IV] – Et. nec. Vezi definitia »

CÂRPĂCÍ, cârpăcesc, vb. IV. Tranz. A cârpi, a petici; p. gener. a lucra prost, a face lucruri de proastă calitate. – Din cârpaci + suf. -ie. Vezi definitia »

DUMESNICÍ, dumesnicesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) domestici. – Din dumesnic. Vezi definitia »

SUCI², suci, s. m. (Reg.) Cojocar. – Magh. szücs. Vezi definitia »

PLICI¹ interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de apă când se lovește de un obiect solid, de o lovitură (aplicată cuiva pe piele) etc.; pleosc. – Onomatopee. Vezi definitia »