a prinde darul suptului expr. a se apuca de băut, a da în patima beției. Vezi definitia »

SUBSTITUÍ, substítui, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) situa în locul altuia; a (se) înlocui. ♦ (Jur.) A comite infracțiunea de substituire de persoană. [Prez. ind. și; substituiesc. – Var.: (înv.) substituá vb. I] – Din fr. substituer, lat. substituere. Vezi definitia »

huluí, pers. 3 sg. huluiéște, vb. IV refl. (reg.) a se dărâma, a se nărui. Vezi definitia »

a nu fi în apele lui expr. a nu se simți bine; a fi indispus. Vezi definitia »

PRĂFTUÍ vb. IV. v. praftori. Vezi definitia »