Definita cuvantului mărgăritărel
MĂRGĂRITĂRÉL, mărgăritărele, s. n. 1. Diminutiv al lui mărgăritar (1); mărgărităraș. 2. (Bot.; la pl.) Lăcrămioară. – Mărgăritar + suf. -el.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mărgăritărel
CANCÉL s.n. v. cancello. Vezi definitia »
păjurél, păjuréi, adj. (reg.; despre cai) vioi, iute, sprinten. Vezi definitia »
sfănțichél, sfănțichéi, s.m. (reg.) sfanț, ban; bănuț, sfănțișor. Vezi definitia »
tărășél, tărășéi, s.m. (reg.) 1. stâlp, picior. 2. dans popular. Vezi definitia »
purcél (purcéi), s. m. – 1. Godac. – 2. Pată de cerneală. – Mr. purțel, megl. purțoi, istr. porce. Lat. pŏrcĕllus (Pușcariu 1406; Candrea-Dens., 1527; REW 6660), cf. it. porcello, prov., cat. porsel, fr. pourceau. – Der. purcea, s. f. (scrofiță; scroafă; Arg., ladă de bani); cică (var. cicio), interj. (servește la chemarea porcilor); purcelușe, s. f. (scrofiță); purceli, vb. refl. (a se împerechea porcii). – Cf. porc. Vezi definitia »