ÎNVĂȚĂCÉL, învățăcei, s. m. (Fam.) Școlar, elev, discipol; ucenic. – Învățat + suf. -el. Vezi definitia »

vésel (-lă), adj. – Bucuros, voios. Sl. veselŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 453), cf. bg. vesel. – Der. veseli (var. înveseli), vb. (a se bine dispune, a se bucura; a se distra, a petrece), din sl. veseliti; veselie, s. f. (voioșie, bună-dispoziție; înv., petrecere veselă), din sl. veselije; (în)veselitor, adj. (care înveselește, voios); veselos (var. veselnic), adj. (voios, amuzant). Vezi definitia »

TABÉL s. n. foaie împărțită în rubrici completate cu nume, cifre, date etc.; tablou (I, 5). (< lat. tabella, germ. Tabelle) Vezi definitia »

APPEL [apél], Paul Émile (1855-1930), matematician francez. Prov. univ. la Paris Contribuții în mecanică, geometrie și teoria funcțiilor analitice. M. de onoare al Acad. Române (1914). Vezi definitia »

AUTOMODÉL s.n. Autovehicul în miniatură. [Cf. fr. auto-modèle]. Vezi definitia »