Definita cuvantului comutare
COMUTÁRE, comutări, s. f. 1. Acțiunea de a comuta și rezultatul ei. ◊ (Jur.) Comutarea pedepsei = înlocuirea unei pedepse mai grele cu una mai ușoară. 2. Particularitate a atenției unei persoane de a trece cu ușurință de la o activitate la alta. – V. comuta.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu comutare
obiectivizáre (-biec-) s. f., g.-d. art. obiectivizắrii; pl. obiectivizắri Vezi definitia »
CIÚCURE, ciucuri, s. m. 1. Ornament făcut dintr-o împletitură sau dintr-un mănunchi de fire, cu care se împodobesc marginile unui covor, ale unei draperii, unui obiect de îmbrăcăminte etc. ◊ Loc. adj. și adv. (Plin) ciucure (de... sau cu...) = (încărcat) până la refuz (de... sau cu...). 2. (Rar) Țurțur de gheață. ♦ (La pl.; urmat de determinări) Ornamente de cristal sau de sticlă care atârnă de marginile candelabrelor sau ale lămpilor. [Var.: ciúcur s. m.] – Cf. lat. cicculum (= ciccum „ciorchine”). Vezi definitia »
Báia Máre s. propriu f., g.-d. Bắii Mari Vezi definitia »
BETONÁRE, betonări, s. f. Acțiunea de a betona. Vezi definitia »
VALORIZÁRE, valorizări, s. f. Acțiunea de a valoriza. V. valoriza. Vezi definitia »