Definita cuvantului mărginire
MĂRGINÍRE, mărginiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) mărgini și rezultatul ei. 2. Fig. Posibilitate redusă de înțelegere, de intuiție; îngustime spirituală, mediocritate (în gândire, în concepții etc.) prostie. – V. mărgini.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu mărginire
ÎNSETÁRE s. f. (Rar) Faptul de a înseta; sete, însetoșare. – V. înseta. Vezi definitia »
ADĂUGÍRE s. f. v. adăugare. Vezi definitia »
RUGINÁRE, ruginări, s. f. Mic arbust otrăvitor, cu frunze înguste, lucioase, persistente și cu flori albe sau roșietice dispuse în mănunchiuri la vârful ramurilor (Andromeda polifolia). – Din rugină. Vezi definitia »
RECITÁRE s.f. Acțiunea de a recita și rezultatul ei; declamare, recitație; (concr.) poezie recitată. [Pl. -tări. / < recita]. Vezi definitia »
ZGÂNDĂRÍRE, zgândăriri, s. f. Acțiunea de a (se) zgândări și rezultatul ei. – V. zgândări. Vezi definitia »