plănărít s.n. (reg.) operație de nivelare a cărbunilor în vagoane sau în silozuri. Vezi definitia »

XANTOCÍT s.n. (Biol.) Celulă care conține pigment galben. [< fr. xanthocyte, cf. gr. xanthos – galben, kytos – celulă]. Vezi definitia »

prăhubít, -ă, adj. (reg.) copt peste măsură. Vezi definitia »

EMERÍT, -Ă adj. 1. care cunoaște foarte bine o anumită știință sau disciplină; competent. 2. care are multe merite într-o activitate; eminent. ♦ artist (maestru, profesor, medic etc.) ~ = titlu onorific conferit persoanelor care s-au distins în mod deosebit în artă, știință, învățământ etc. (< fr. émérite, lat. emeritus) Vezi definitia »

DESCUMPĂNÍT, -Ă, descumpăniți, -te, adj. Care și-a pierdut, și-a zdruncinat echilibrul sufletesc; dezorientat, dezechilibrat. – V. descumpăni. Vezi definitia »