LIVĂNȚÍCĂ s. f. v. levănțică. Vezi definitia »

ARMÓNICĂ s.f. 1. Acordeon de dimensiuni reduse acționat de butoane. ♦ Muzicuță (de gură). 2. Mufă de dilatație cu pereți ondulați, montată la conducte, prin care circulă fluide de temperatură înaltă. 3. (Fiz.) Oscilație de frecvență egală cu un multiplu întreg al frecvenței fundamentale a unui sistem oscilant. [Gen. -cii. / cf. it. armonica, germ. Harmonika]. Vezi definitia »

AUTODREZÍNĂ s. f. drezină autopropulsată. (< rus. avtodrezina) Vezi definitia »

PAPÍLĂ, papile, s. f. Mică proeminență (conică) a pielii, a unor mucoase sau a feței externe sau interne a unui organ. – Din lat. papilla, fr. papille. Vezi definitia »

GASTRÍNĂ s. f. substanță secretată de mucoasa gastrică din regiunea pilorică. (< fr. gastrine) Vezi definitia »