Veneau fanariotii sa preia spre administrare pamanturile romanesti si cand coborau din mijlocul de transport erau intampinati de intreg satul. Grecul care era impresionat de frumusetea tarii noastre spunea cu voce tare: „Ti Kalos!” Adica „ce frumos!”.Satenii spuneau despre grecul uimit:„Alt ticalos!” Vezi definitia »

COCLAU, coclauri, s.f. 1. deal, muscel Vezi definitia »

háu interj. – Redă strigătele de chemare sau de bucurie, ca și lătratul. – Var. hău, hu. Creație expresivă, cf. aui. – Der. hăui (var. hăuli, hăuni, aoli), vb. (a țipa; a chema în gura mare; a cînta; a urla); hăucăi, vb. (a lătra), cf. rut. kaukati; haulă, s. f. (casă mare pustie), numită astfel datorită ecoului pereților săi; haot, s. n. (Munt., zgomot, larmă); hău, s. n. (abis, prăpastie), din pricina ecoului (Cihac, II, 663 și Philippide, Principii, 154 se gîndesc la o posibilă der. din ngr. χάος; DAR consideră etimonul necunoscut; Scriban pornește de la mag. hó „zăpadă”). Vezi definitia »

ȘLEAU¹, șleauri, s. n. Drum de țară natural, neamenajat, bătătorit de căruțe. ◊ Expr. A vorbi (sau a spune) pe șleau = a vorbi deschis, fără înconjur. ♦ (Rar) Firul unei ape curgătoare. [Var.: șleah s. n.] – Din pol. szlak, ucr. šljah. Vezi definitia »

CA MAU (MUI CA MAU, BAI-BUNG), cap. în SE Asiei la 8º38’ lat. N și 104º44’ long. E, cel mai sudic punct al Pen. Indochina (Vietnam), separînd M. Chinei de Sud de G. Thailandei. Vezi definitia »