osîrdie (osấrdii), s. f. – Zel, rîvnă, aplicație, asiduitate. – Var. înv. usîrdie. Sl. usrudije (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 231), cf. rus. userdie. – Der. osîrdios, adj. (grijuliu, atent); osîrdnic, adj. (zelos, grijuliu); osîrdui, vb. refl. (a se sili, a se forța). Toate aceste cuvinte sînt înv. Cf. milosîrdie. Vezi definitia »

TELEONOMÍE s.f. Mod de explicare științifică a comportamentului orientat al sistemelor organice. ♦ (Biol.) Mecanism de reglare celulară determinat în mod obiectiv de anumite legități. [< fr. téléonomie, cf. gr. teleos – scop, nomos – lege]. Vezi definitia »

GARDÉNIE s.f. Arbust originar din Extremul Orient, cu flori albe, frumoase și plăcut mirositoare, cultivat ca plantă ornamentală. [Gen. -iei. / < fr. gardénia]. Vezi definitia »

BETEGÍE, betegii, s. f. (Reg.) Infirmitate. – Beteag + suf. -ie. Vezi definitia »

DEUTERANOPÍE s. f. Daltonism. Vezi definitia »