CEZAROTOMÍE s. f. cezariană. (< fr. césarotomie) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

HECTIZÍE s. f. friguri continue. (< fr. hectisie) Vezi definitia »

CHIRÍE, chirii, s. f. Sumă plătită în schimbul folosirii temporare a unui lucru (mai ales a unei locuințe). ◊ Loc. adj. și adv. Cu chirie = (care este dat cuiva) pentru folosire temporară în schimbul unei plăți. – Din bg., scr. kirija. Vezi definitia »

CĂDÉNIE s. f. (Înv.) Cuviință. – Cădea + suf. -enie. Vezi definitia »