Definita cuvantului locotenent
LOCOTENÉNT, locotenenți, s. m. 1. Grad de ofițer superior sublocotenentului și inferior locotenentului-major; persoană care are acest grad. ◊ Locotenent-major = grad de ofițer superior locotenentului și inferior căpitanului; persoană care poartă acest grad. Locotenent-colonel = grad de ofițer superior mai mare decât maiorul și inferior colonelului; persoană care poartă acest grad. (Înv.); Locotenent-comandor = grad de ofițer în aviația sau marina militară, echivalent cu maiorul; persoană care purtă acest grad. 2. (Înv.) Persoană care ține locul unui demnitar. – Din it. locotenente.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu locotenent
ORCHESTRÁNT, -Ă s. m. f. instrument care cântă într-o orchestră. (< fr. orchestrant) Vezi definitia »
PENICILINOREZISTÉNT, -Ă adj. (despre microbi) care și-a pierdut sensibilitatea față de penicilină. (< fr. pénicillino-résistant) Vezi definitia »
scont (-turi), s. n. – Reducere, scăzămînt. – Mr. scondu. It. sconto, parțial prin intermediul germ. Skonto. – Der. sconta, vb. (a efectua un scont, a conta). Vezi definitia »
DESICÁNT, -Ă, desicanți, -te, adj. 1. (Despre anumite materiale sau substanțe) Care absoarbe umiditatea. 2. S. m. Material sau substanță care are proprietatea de a absorbi excesul de umiditate dintr-un anumit mediu. – Din engl. desiccant. Vezi definitia »
EXTRACURÉNT s. n. (Fiz.) Curent electric datorat autoinducției. – Din fr. extra-courant. Vezi definitia »