Definita cuvantului orgoliu
ORGÓLIU, orgolii, s. n. Părere foarte bună, adesea exagerată și nejustificată, despre sine însuși, despre valoarea și importanța sa socială; îngâmfare, vanitate, suficiență, trufie. – Din it. orgoglio. Cf. fr. orgueil.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu orgoliu
ISÓDIU s.n. (Liv.) Cântec de intrare al corului satiric în teatrul antic grec. [Pron. -diu. / cf. it. isodio < gr. eisodios < eisodos – intrare]. Vezi definitia »
CAPRÍCIU s. n. 1. dorință trecătoare, extravagantă; gust neobișnuit, ciudat; toană. 2. (muz.) piesă cu caracter capricios, de virtuozitate, de construcție liberă. (< fr. caprice, it. capriccio) Vezi definitia »
IMPLÚVIU s.n. Spațiu descoperit în atriumul unei case romane, unde se afla un bazin pentru strângerea apei de ploaie de pe acoperiș. [Pron. -viu. / < lat. impluvium]. Vezi definitia »
DEFINITÓRIU, -IE adj. Care definește. [Pron. -riu, pl. -ii. / cf. fr. définitoire]. Vezi definitia »
PAZVANGÍU, pazvangii, s. m. (Înv.) Ostaș din trupele rebele ale lui Pazvantoglu (Pazvan-Oglu), care făceau dese incursiuni de pradă în Țara Românească, la sfârșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX; p. ext. hoț, tâlhar, pungaș; pazvant, pazvantlâu, pazvantoglu. – Pazvant + suf. -giu. Vezi definitia »