HIDROMECANIZÁRE, hidromecanizări, s. f. Ansamblul procedeelor de mecanizare, cu ajutorul curenților de apă, a lucrărilor de excavare, transportare și depunere a materialelor rezultate, aplicat în exploatările din cariere, în mine, la construcția de terasamente, diguri, canale etc. – Hidro- + mecanizare. Cf. fr. hydromécanisation. Vezi definitia »

ALERGĂTOÁRE, alergători, s. f. 1. Dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a se face urzeala. 2. (Înv.) Parc vast, împrejmuit, în care erau ținute anumite animale și în care se organizau vânători. – Din alerga + suf. -(ă)toare. Vezi definitia »

CONSONANTIZÁRE, consonantizări, s. f. v. CONSONANTIZA. – [MDN] Vezi definitia »

FLUORURÁRE s.f. Introducere a fluorului în molecula substanțelor organice. [După fr. fluoruration]. Vezi definitia »

ÎMPREJMUÍRE, împrejmuiri, s. f. 1. Acțiunea de a împrejmui; împrejmuit¹. 2. (Concr.) Îngrăditură; gard. 3. (Înv.) Împrejurime. – V. împrejmui. Vezi definitia »