Definita cuvantului pieliță
PIÉLIȚĂ, pielițe, s. f. 1. Piele (1) subțire, fină, delicată; (p. spec.) pielea obrazului. ♦ (Mai ales la pl.) Strat subțire, cornos, care mărginește unghia. 2. Nume generic pentru țesuturile animale subțiri (și elastice), cu aspect de foiță, lamă sau pânză fină, care căptușesc, îmbracă, susțin, separă sau formează anumite organe sau părți de organe; membrană. 3. Țesut vegetal subțire care acoperă, separă sau leagă unele părți ale plantelor. 4. Intestin de animal sau membrană artificială care formează învelișul mezelurilor preparate din tocătură. 5. Pojghiță fină care se formează pe suprafața unor lichide. – Piele + suf. -iță.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu pieliță
MALTÓZĂ s.f. Zahăr cristalizat, solubil în apă, care se prepară din amidon. [< fr. maltose, germ. Maltose]. Vezi definitia »
OLÁNĂ s. f. v. olan2. Vezi definitia »
CITOZÍNĂ, citozíne, s. f. Pirimidină (C4H5N3O) care codează informația genetică în lanțul de polinucleotide al acidului dezoxiribonucleic sau al acidului ribonucleic. Cf. adenină, guanină, timină și uracil. (terminolog. științif., pref. cit(o)- + suf. -oz(ă)1 + suf. -ină (cf. engl. -ine = compus de carbon bazic (sau care conține o bază) azotos < engl. medie -ine, -in < fr. medie și lat.; fr. medie -ine < lat. -īna < fem. al lui -īnus = suf. adjectival); cf. engl., fr. cytosine) [MW, TLF] Vezi definitia »
hazaică, hazaice s. f. (înv. – termen introdus de armata sovietică de ocupație în 1944) 1. femeie. 2. soție. 3. iubită, amantă. Vezi definitia »
TRITICÍNĂ s. f. substanță azotoasă în făina de cereale. (< engl. triticin) Vezi definitia »