CLOROPICRÍNĂ s. f. 1. Substanță toxică de luptă cu efect sufocant și lacrimogen. 2. Lichid toxic cu miros înțepător folosit pentru deratizare. – Din fr. chloropicrine. Vezi definitia »

depéșă (-șe), s. f. – Înștiințare, comunicare. Fr. dépêche. – Der. depeșa, vb. (a comunica, a înștiința), din fr. dépêcher. Vezi definitia »

fără frecvență Vezi definitia »

BĂRBẤNȚĂ, bărbânțe, s. f. (Reg.) Vas de lemn făcut din doage, în care se păstrează mai ales lapte și brânzeturi. [Var.: berbínță s. f.] – Din magh. berbence. Vezi definitia »

bóltă (-te), s.f. – 1. Construcție cu partea superioară arcuită în semicerc, arc, cupolă. – 2. (Trans.) Prăvălie, magazin. – Mr. voltă „turn”, „prăvălie”. It. volta, prin intermediul sb., bg. bolta „prăvălie” și în parte al mag. bolt „boltă” (Miklosich, Fremdw., 78; Densusianu, Rom., XXXIII, 275; Berneker 70; DAR; Gáldi, Dict., 110); cf. ngr. βόλτα (› mr.) Cihac, I, 115 și Koerting 10290 îl puneau greșit în legătură cu lat. Cu toate acestea, istoria cuvîntului nu este clară, căci prezența lui b- impune un intermediar sl., și în sl. nu apare sensul de „boltă”; astfel încît Berneker presupune că b- era deja romanic. Der. boltaș, s.m. (negustor); bolti, vb. (a da formă de boltă); boltiță, s.f. (pod de casă); boltitură, s.f. (boltă, arcadă); bol(t)niță, s.f. (subsol, criptă, cavou), cuvînt care se confundă în general cu bolniță „spital”, cu care nu are nici o legătură semantică. Vezi definitia »