Definita cuvantului optativ
OPTATÍV, -Ă, optativi, -e, adj. Care exprimă o dorință. ◊ (Gram.) Mod optativ (și substantivat, n.) = mod al verbului care exprimă acțiunea ca dorită. Propoziție optativă (și substantivat, f.) = propoziție care exprimă o acțiune sau o stare a cărei realizare este dorită. – Din fr. optatif, lat. optativus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu optativ
REGENERATÍV, -Ă, regenerativi, -e, adj. Care se poate regenera; regenerabil. – Din fr. régénératif. Vezi definitia »
CONSTATATÍV, -Ă adj. Constativ. [Cf. fr. constatatif]. Vezi definitia »
scăzătív adj. n. (înv.; despre verbe) defectiv. Vezi definitia »
ACCENTUATÍV, -Ă adj. referitor la accente, la accentuație. (< it. accentuativo) Vezi definitia »
stricățív, stricățívă, adj. (înv.) dăunător, vătămător. Vezi definitia »