Definita cuvantului prescrie
PRESCRÍE, prescríu, vb. III. 1. Tranz. A indica, a arăta; (p. spec.) a recomanda medicamentele sau tratamentul de care are nevoie un bolnav. 2. Tranz. A stabili cu precizie ceea ce trebuie făcut; a dispune, a hotărî. 3. Refl. pasiv (Despre pedepse penale, drepturi de proprietate etc.) A se stinge, a înceta prin prescripție (2); a-și pierde valabilitatea. 4. Tranz. (Înv.) A transcrie un text. – Din fr. prescrire (după scrie).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu prescrie
UROBACTÉRIE s. f. bacterie saprofită care descompune ureea. (< fr. urobactérie) Vezi definitia »
ZEȚĂRÍE, (2) zețării, s. f. 1. Meseria de zețar. 2. Sală în care lucrează zețarii într-o tipografie; culegătorie. – Zețar + suf. -ie. Vezi definitia »
CRESTOMAȚÍE, crestomații, s. f. Culegere de texte din diferiți autori, reprezentative pentru valoarea lor filologică, istorică, documentară etc.; analecte. [Var.: crestomatíe s. f.] – Din fr. chrestomathie. Vezi definitia »
TAUTOLOGÍE, tautologii, s. f. 1. Greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei, formulată cu alte cuvinte; cerc vicios, pleonasm. 2. Fenomen sintactic care constă în repetarea unor cuvinte cu același sens, dar cu funcțiuni diferite, marcate de obicei prin deosebire de intonație sau de formă și care, exprimând identitatea celor doi termeni, are rolul de a sublinia o calitate sau o acțiune. 3. (Log.) Judecată în care subiectul și predicatul sunt exact aceeași noțiune. 4. Expresie din logica simbolică, care, în limitele unui sistem formal, este adevărată în orice interpretare. [Pr.: ta-u-] – Din fr. tautologie, lat. tautologia. Vezi definitia »
FECUNDÁȚIE s.f. Fecundare; contopire a două celule sexuale de sex opus, din care rezultă celula-ou care asigură continuitatea speciei. [Gen. -iei, var. fecundațiune s.f. / cf. fr. fécondation]. Vezi definitia »