DETRÍTUS s. n. 1. Material rezultat din fărâmițarea rocilor prin acțiunea agenților externi. 2. Material granular mărunt rezultat în urma uzurii unui drum pietruit din cauza circulației. 3. (Rar) Tartru dentar. – Din fr. détritus, lat. detritus. Vezi definitia »

CONDÚCTUS s. n. piesă vocală din evul mediu, inițial pentru o singură voce, având la bază un text latin, cu versuri rituale. (<lat. conductus) Vezi definitia »

ADÚS, -Ă, aduși, -se, adj. 1. Aplecat, încovoiat. 2. (În expr.) Adus din meșteșug = întocmit cu dibăcie. Adus din condei = exprimat cu abilitate. – V. aduce. Vezi definitia »

TINÍTUS s. n. acufenă. (< lat. tinnitus) Vezi definitia »

CÓRPUS s. n. 1. culegere, colecție de date, de texte, inscripții, legi. 2. garmond. (< lat., fr. corpus) Vezi definitia »