TĂMÂIETOÁRE, tămâietori, s. f. Tămâierniță. – Tămâia + suf. -ătoare. Vezi definitia »

COTONIZÁRE s. f. Operație prin care se dizolvă substanțele de legătură din tulpinile de in sau de cânepă în vederea obținerii fibrelor. – După fr. cotonisation. Vezi definitia »

MĂNĂSTÍRE, mănăstiri, s. f. Instituție religioasă cuprinzând o biserică și mai multe chilii unde trăiesc, potrivit unor reguli de viață austere, călugări sau călugărițe; p. restr. biserică a unei astfel de instituții religioase; locaș unde serviciul divin este oficiat de călugări. ◊ Expr. A (se) duce sau a (se) închide, a intra, a trimite, a băga, etc. la (o) mănăstire = a (se) călugări. [Var.: mânăstire, (înv.) monastire, s. f.] – Din sl. monastyrí. Vezi definitia »

OMOGENEIZÁRE s. f. v. omogenizare. Vezi definitia »

ÎNVIGORÁRE s.f. Faptul de a (se) învigora. [< învigora]. Vezi definitia »