VINDICATÍV, -Ă, vindicativi, -e, adj. (Livr.) Răzbunător. – Din fr. vindicatif. Vezi definitia »

SICATÍV, -Ă, sicativi, -e, adj. (Despre uleiuri) Care se usucă repede. ♦ (Substantivat, n.) Substanță care se adaugă uleiurilor pentru a le face să se usuce repede. – Din fr. siccatif, lat. siccativus. Vezi definitia »

TEMPESTÍV, -Ă adj. (Rar) Care se întâmplă la timp potrivit; oportun, favorabil. [< lat. tempestivus]. Vezi definitia »

SURJECTÍV, -Ă adj. (Mat.; despre funcții) La care un element al celei de-a doua mulțimi are un antecedent mai puțin. [< fr. surjectif]. Vezi definitia »

IMUNOSUPRESÍV, -Ă, imunosupresivi, -e, adj. (Med.; despre substanțe, tratamente etc.) Care inhibă procesele imunogenetice; imunodepresiv. – Din engl. immunosuppressive. Vezi definitia »