RECUNOSCÚT, -Ă, recunoscuți, -te, adj. 1. Identificat, cunoscut. 2. Acceptat (ca bun, ca adevărat, ca valabil); mărturisit, declarat. ♦ Considerat, consacrat ca autoritate în materie; notoriu. ♦ (Despre un guvern, un stat etc.) Acceptat ca îndreptățit să-și exercite puterea și să întrețină relații diplomatice cu alte state. ♦ (Despre un copil natural) Declarat ca legitim. 3. (Despre o poziție, o formație militară etc.) Cercetat îndeaproape, cunoscut. – V. recunoaște. Vezi definitia »

APĂRÚT, -Ă, apăruți, -te, adj. Care a apărut; care s-a publicat, s-a difuzat. Cărțile apărute, filmele apărute pe piață. – V. apărea. Vezi definitia »

AERONAÚT, -Ă s. m. f. cel care conduce un vehicul aerian. (< fr. aéronaute) Vezi definitia »

VÉRMUT, vermuturi, s. n. Băutură alcoolică făcută din vin în care s-au pus la macerat diferite substanțe vegetale amare; sticlă sau pahar care conține o astfel de băutură. [Acc. și: vermút] – Din fr. vermouth, germ. Wermut, it. vermut. Vezi definitia »

TAIM-ÁUT s. n. (la baschet, volei etc.) scurtă întrerupere regulamentară a jocului acordată de arbitru la cererea antrenorului sau a căpitanului de echipă. (< engl. time-out) Vezi definitia »